ŢESUTUL CONJUNCTIV:
Caracteristici:
à este alcatuit din 3 componente principale:
1. celule conjunctive: sunt variate ca forma, d
imensiuni, functii si departare intre ele
2. fibre conjunctive
: 3 feluri: colagen (cele mai rezistente), elastina (cele mai moi) , reticulina (cele mai fine)
3. substanta fundamentală: ocupă spaţiul dintre celule şi fibre şi poate fi dură, semidură şi
moale (de aici si clasificarea ţesutului conjunctiv)
à este vascularizat , cu excepţia ţesutului
cartilagonos (conjunctiv semidur) a cărui nutriţie se realizează prin difuziune la nivelul capilarelor din pericondru (membrana care inveleşte cartilajul)
Clasificare:
După consistenţa subst. fundamentale ţesuturileconjunctive se clasifică în 3 categorii: moi , semidure (cartilagonoase), dure
(osoase). Sangele este considerat tesut conjunctiv particular , în care plasma este substanţa fundamentală, iar elementele figurate – celulele; fară fibre => tesut fluid.
Ţesuturi conjunctive moi:
Tesut conjunctiv lax
dermul superficial
coloratie: morfologica hematoxilina-eosina
| TIPURI | CARACTERISTICI | EXEMPLE (LOCALIZARE) |
| LAX | Conţine celule conjunctive, fibre de colagen, de reticulină şi de elastină în proporţii egale , răspândite uniform în subst. fundamentala. Rol: trofic (hranire), susţinere, apărare
| Hipoderm Medulara ovarului Pericondru, periost Canale havers Vilozitati intestinale |
| RETICULAT | Fibrele de reticulină formează o reţea în ochiurile căreia se află subst. fundamentală şi celule reticulare (reticulocite)cu multe prelungiri Rol: hematopoieza (formarea celulelor sangvine) | Ganglioni limfatici Splina Maduva rosie osoasa |
| FIBROS | Conţine predominant fibre de colagen , puţine celule (fibrocite) şi subst. fundamentală Rol: Mecanic | Tendoane Aponevroze Capsule Fascii musculare |
| ADIPOS | Celulele globuloase (adipocite), cu citoplasma şi nucleul împinse la periferie, centrul celulei fiind ocupat de o picătură de grăsime Rol: Rezervor de subst de rezerva (lipide) şi termoreglare (izolant termic) | Hipoderm Mezenter In jurul unor organe (ochi, rinichi, inimă) |
| ELASTIC | Conţine predominant fibre elastice, printre fibre se alfă puţine celule şi subst fundamentală Rol: Mecanic | Tunica medie a vaselor mari (aorta, cave si ramificatiilor lor de rangul 1) |
Ţesuturi conjunctive semidure (cartilaginoase):
Celulele cartilaginoase sunt de 2 feluri:
CONDROBLASTE (celule tinere care secretă condrina)
CONDROCITE (celule mature adăpostite în cavităţi numite CONDROPLASTE)
| TIPURI | CARACTERISTICI | EXEMPLE |
| HIALIN | Substanţa fundamentală = condrina = subst organică impregnată cu săruri de calciu şi natriu | Scheletul embrionului Cartilagii: costale, laringeanle, bronsice, traheale, articulare |
| ELASTIC | Fibrele de colagen şi elstice formează o împletitură deasă | Epiglota Pavilionul urechii |
| FIBROS | Face parte din grupa tesuturilor cu functie mecanică Este foarte rezistent | Discuri intervertebrale Meniscuri articulare |
Ţesuturi conjunctive dur (osos):
| TIPURI | CARACTERISTICI | EXEMPLE | |
| SPONGIOS | Subst fundamentala: este alcătuită din oseină (subst organică) şi din substanţe anorganice – în special de săruri de calciu şi fosfor Celulele osoase sunt de 3 tipuri: Osteoblaste – celule tinere care secretă oseina Osteocitele – celule mature ce se află în cavităţi numite osteoplaste Osteoclastele – Celule gigant, multinucleate şi bogate în lizozomi cu rol în remanierea (refacerea) osoasă Fibre: Predomină fibrele de colagen Tesutul cel mai dur din organism Rol: suport , protectie | Format din trabercule (lemele osoase) ce delimitează areole (spaţii pline cu măduvă roşie hematogenă) | In interiorul: Epifizelor (capetelor) oaselor lungi Oselor scurte şi late |
| COMPACT | Format din unităţi numite osteoane sau sisteme Haversiene (canalul Havers + 5-30 lamele osoase concentrice care îl înconjoară) | Diafiza oaselor lungi Exteriorul oaselor late şi scurte | |
